Unii copii trebuie ajutați să vină pe lume!

RU
RU

Hiperprolactinemia

Articole de specialitate

Deoarece tot mai multe femei se adreseză cu valori mărite ale prolactinei la consultul reproductologului, vom explica mai jos când e nevoie de tratat și de adresat la medic.

Ce este hiperprolactinemia?

Hiperprolactinemia defineşte secreţia crescută a prolactinei, altfel spus, când o persoană are valorile mărite ale hormonului prolactină în sânge. Funcția de bază a prolactinei este să stimuleze producția de lapte în glandele mamare după naștere, deci, valori mărite ale prolactinei sunt normale în sarcină. Prolactina este eliberată de către adenohipofiză, o glandă de mărimea unui bob de mazăre situat la baza craniului. Prolactina, la fel, influentează nivelul hormonilor sexuali (estrogenului și testosteronului) atât la femei cât și la bărbați. În hiperprolactinemie, efectul acţiunii sale asupra organelor sexuale este scăderea fertilităţii, hiperprolactinemia fiind considerată una dintre principalele cauze ale infertilităţii, mai ales în rândul bărbaților, prin reducerea nivelului testosteronului şi a spermatogenezei.

Trebuie să știm să diferențiem o hiperprolactinemie adevărată de una ușoară, tranzitorie, căruia nu e nevoie să-i acordăm importanță în evaluarea infertilității.

Care pot fi cauzele hiperprolactinemiei?

  1. O cauză frecventă este adenomul hipofizar, cunoscut și sub denumirea de prolactinom, este o tumoră benignă a glandei hipofizare ce produce prolactina în cantități crescute. Aceste tumori pot varia ca dimensiune de la foarte mici până la mari, iar cantitatea de prolactină produsă este direct proproțională cu dimensiunea adenomului. Tumorile mari pot cauza cefalee și/sau dereglări de vedere. Prolactinoamele sunt mai frecvente la femei decât la bărbați și rar se întâlnesc la copii. În urma studiilor s-a observat faptul că în rândul femeilor predomină microprolactinoamele, macroprolactinoamele fiind întâlnite preponderent la sexul masculin.
  2. Anumite preparate medicamentoase pot la fel mări nivelul de prolactină: antihipertensive (blocante ale canalului de calciu), antidepresive, antipsihotice (risperdal și haloperidol), cimetidina, antiemetice ca metoclopramid, opioide, terapie cu estrogeni.
  3. Cauze cerebrale: tumori ale hipotalamusului, adenoame ale hipofizei (altele decât prolactinoamele), sarcoidoza, traumatismele cerebrale ce au interesat comunicarea dintre hipotalamus si hipofiză.
  4. Alte cauze posibile: hipotiroidia, acromegalia, insuficiența renală cronică, sidromul Cushing, insuficiența hepatică cronică, traumatismul peretelui toracic anterior sau chirurgia mamară, leziunile coloanei vertebrale cervicale sau herpes zoster.

Cateodata, nu se poate depista cauza hiperprolactinemiei, cauza fiind idiopatică. Prolactina poate fi crescută in mod fiziologic în: sarcina, alăptare, stres, somn, convulsii, stimulare mamelonară.

Care sunt semnele și simptomele hiperprolactinemiei?

Principalele manifestari ale excesului de prolactină pot fi galactoreea (curgerea sânilor) și amenoreea (absența menstruației) în cazul femeilor, iar în cazul bărbaților scăderea libidoului sau impotența. Dar, multe femei vor avea cicluri menstruale regulate, cu ovulații regulate, concomitent cu valori ușor sau moderat crescute ale prolactinei în sânge.Hiperprolactinemia la femei poate determina tulburări ale ciclului menstrual, ce pot varia de la cicluri menstruale neregulate până la amenoree secundară, galactoree sau infertilitate. Pacientele ce suferă de sindromul ovarelor polichistice prezintă o incidență mai mare a hiperprolactinemiei (18-40%). Deficitul de estrogeni la pacientele cu prolactinoame poate fi acompaniate de uscăciunea mucoasei vaginale și osteopenie (masa osoasă scăzută). Alte simptome pot include cresterea în greutate, retenția de fluide și iritabilitate. Scăderea hormonilor sexuali ca urmare a hiperprolactinemiei poate determina osteopenie/osteoporoza atât la bărbați cât și la femei. 

Bărbații pot acuza disfuncții erectile, libido scăzut, ginecomastie - mărirea glandei mamare în volum, pierdere de masă musculară. 

Cum poate fi diagnosticată hiperprolactinemia?

Testarea hormonului în sânge este utilizată pentru a detecta excesul de prolactină. Valoarea normală a prolactinei în sânge (< 15-20 ng/mL) exclude hiperprolactinemia. Nivelul prolactinei în sânge este destul de stabil în timpul zilei, dar se poate mări tranzitor în timpul somnului, efortului fizic, stimulării mamelonare și alimentației. Pentru a evita examinările costisitoare și de prisos, nivelurile ușoare mărite (20-40ng/ml) ale prolactinei, cel mai bine să fie retestate și confirmate, înainte de a stabili diagnosticul de hiperprolactinemie. Hiperprolactinemia ușoară (20-50 ng/mL) poate cauza doar o fază luteală scurtă, datorită unei dezvoltări foliculare preovulatorii sărace. Hiperprolactinemia moderată (50-100 ng/mL ) frecvent cauzează oligomenoree sau amenoree și un nivel mai crescut al prolactinei (>100 ng/mL) de regulă rezultă în hipogonadism evident cu nivel scăzut de estrogeni și consecințele sale clinice (osteopenie, atrofie genito-urinară).

Trebuie menționat faptul, că o singură valoarea crescută a prolactinei nu confirmă diagnosticul de hiperprolactinemie. Și atenție la stabilirea diagnosticului se va acorda atenția la de câte ori este crescută valoarea ei comparativ cu norma. Se vor lua în calcul valorile crescute de 2-3 ori și mai mult decât norma. Prolactina trebuie redozată cel putin de 2 ori. Dacă nivelul prolactinei este mărit, alte teste de laborator sunt efectuate pentru a verifica și nivelul hormonilor tiroidieni. Un nivel normal al hormonilor tiroidieni exclude hipotiroidismul fiind cauza  hiperprolactinemiei. Doctorii, la fel, vor întreba pacienții cu privire la alte boli și medicamente folosite și vor exclude o eventuală sarcină. Pacientele diagnosticate cu hiperprolactinemie trebuie redirecționate către un endocrinolog care va stabili managementul, investigațiile suplimentare și tratamentul ulterior. Dacă este suspectat un prolactinom (adenom hipofizar), următorul pas este RMN (rezonanța magnetică nucleară) cerebral și al hipofizei, pentru a depista localizarea și dimensiunea tumorii. Trebuie subliniat faptul, că aceasta investigație nu trebuie efectuată decât la indicația medicului. Examenul fizic general joacă un rol important în remarcarea galactoreei sau a semnelor hipogonadismului secundar (în cazul sexului masculin).

Care sunt opțiunile de tratament pentru hiperprolactinemie?

Tratamentul este bazat pe cauza hiperprolactinemiei. Unele persoane cu semne ușoare sau fară simptome, nu necesită tratament. Se recomandă tratamentul medicamentos în cazul valorii crescute cel puțin de 2 ori și mai mult decât valoarea normală. Când valorile sangvine sunt un pic mai mari decât norma, nu e nevoie de tratament. În majoritatea cazurilor, hiperprolactinemia este ușor de corectat sau chiar nu necesită corijare. Cazurile determinate de tumori maligne sunt foarte rare. Deși tratamentul cu agoniști ai dopaminei cu siguranță este o opțiune logică, nu înseamnă că este unica alegere sau cea mai bună opțiune de tratament pentru toate femeile cu hiperprolactinemie și amenoree. Este important de reținut că tratamentul trebuie focusat pe pacient și nu pe nivelul prolactinei. Hiperprolactinemia în sine nu cauzează riscuri pentru sănătate.

În cazul hiperprolactinemiei de cauză secundară se tratează cauzele ce au dus la creșterea prolactinei: se tratează sindromul ovarelor micropolichistice, hipotiroidia, se întrerup medicamentele care a determinat creșterea prolactinei etc. Microprolactinoamele (adenoame hipofizare cu diametru < 1 cm), de regulă, nu cresc și nu necesită tratament, doar monitorizare. În cazul macroprolactinoamelor (adenoame hipofizare cu diametru > 1 cm ) tratamentul de prima intenție este  cu Dostinex sau Bromocriptina care și în acest caz reduc secreția de prolactină și micșorează dimensiunile tumorii. În cazul în care macroprolactinoamele nu răspund la tratament, se poate practica ablația formațiunii tumorale sau radioterapie care pot determina însa distrugerea hipofizei în anumite proporții, însoțită de scăderea secreției celorlalți hormoni hipofizari.

Indiferent de cauza hiperprolactimeniei şi modul de tratare, trebuie luat în considerare faptul că există posibilitatea unei remisii spontane.

Este foarte important ca în momentul în care doriți să obțineți o sarcină sau aflați că sunteți însărcinată și aveți nivelul mărit al prolactinei în sânge, să vă adresați medicului endocrinolog și ginecologului pentru o evaluare complexă, pentru a se stabili necesitatea tratamentului și mai important e să nu faceți automedicație.

Fii un pacient bine informat!

 

Autor: Dr. Ghimpu Victoria